Aripi Romanesti

125 de ani de la naşterea marelui savant român Henri Coandă

Născut la 7 iunie 1886, în Bucureşti, Henri Coandă descinde dintr-o familie al cărui destin s-a împletit cu istoria devenirii noastre naţionale nu numai pe câmpul de luptă, în diplomaţie sau opera politică, dar şi în literatură, artă, sport, marină, economie, în timp ce savantul avea să devină chintesenţa acesteia, excelând în ştiinţă şi tehnică.

Personalitatea complexă a savantului a purtat amprenta mediului în care s-a născut, a învăţat, a trăit şi a muncit, lăsând lumii nu numai cele peste 250 de invenţii cu mai mult de 700 de brevete – între care avionul cu reacţie „Coandă 1910” şi „Efectul Coandă” care a generat o nouă ştiinţă, „Fluidonica” – dar şi pilda unei vieţi octogenare, dedicată ştiinţei şi tehnicii, omului în general, pentru că, prin toate realizările sale, s-a dovedit devotat ideii de progres a societăţii prin mijloacele oferite de acestea.

Urmând cursurile primare, nu întâmplător la şcoala care purta numele iluministului Petrache Poenaru, apoi ale Colegiului „Sfântul Sava”, petrecându-şi anii copilăriei mai mult la bunicii săi de la Perişor, cu vizite frecvente la Calafat şi Craiova, unde aceştia aveau proprietăţi, dar şi în străinătate, unde îşi însoţea părinţii aflaţi în misiuni încredinţate de statul român, continuând la Liceul Militar din Iaşi, viitorul savant a avut prilejul să intre de timpuriu în contact cu cele mai diverse straturi sociale şi medii de cultură şi, după cum reflecta la vârsta senectuţii, aşa i s-a „decis marea pasiune a vieţii”, a pătruns „în universul şi poezia matematicilor”, însuşindu-şi principiul temeiniciei lucrului făcut şi ajungând la concluzia că „niciun om nu trebuie să uite ce datorează părinţilor săi şi, în acelaşi timp, dascălilor săi de început, ...ca şi profesorilor” şi că „ceea ce se învaţă în anii liceului este temelia cunoştinţelor de mai târziu pe care se dezvoltă specializarea, bineînţeles, în climatul etapelor ce se succed”.

Au urmat studii temeinice în Germania, Belgia, Franţa, care l-au înarmat atât cu solide cunoştinţe confirmate de cele patru diplome de licenţă pe care le poseda la vârsta de 24 de ani, dar şi cu principii ale cercetării, ale cunoaşterii în cele mai diverse domenii. Acestea i-au permis ca, după o fructuoasă perioadă dedicată intensiv aeronauticii (1908-1918), să abordeze ştiinţa şi tehnica din toate unghiurile şi în cvasitotalitatea lor sau în zone de interferare a acestora, ceea ce i-a atras supranumele de „un adevărat Leonardo da Vincii al epocii moderne”, calificativul de „cel mai activ om de ştiinţă al sec. al XX-lea” şi clasificarea între primii douăzeci de savanţi ai omenirii. Iată de ce putem afirma că Henri Coandă nu aparţine unui domeniu sau altuia, ci ştiinţei în întregul ei şi din toate timpurile, ştiinţă care la rându-i şi-a găsit aplicabilitatea în cele mai diverse ramuri ale tehnicii de vârf de pe toate meridianele globului, fiind unul dintre românii care au trăit şi au creat la scară planetară.

Om de aleasă cultură, personalitate enciclopedică, bun patriot, antifascist convins, spirit democratic, Henri Coandă nu a cunoscut îngâmfarea, egoismul, izolarea de semeni şi a apreciat munca drept „... esenţa existenţei noastre, ...generatorul vieţii”, în timp ce rezultatele muncii sale erau „...daruri pentru omenire”. Personalitatea titanică a lui Henri Coandă, înnobilată de o concepţie profund umanistă devenită suport al vastei sale opere, constituie un exemplu demn de urmat pe care savantul l-a oferit generaţiilor sale şi celor care vor urma, ca o încununare a eforturilor perseverente ale unei vieţi octogenare închinate omenirii, înglobând totodată spirtul creator românesc pe care savantul l-a impus pe plan universal dându-i cea mai vie strălucire.

Prof. Ion R. Popa,

Craiova

Titlu: 125 de ani de la naşterea marelui savant român Henri Coandă
Autor: profesor Ion R. Popa
Sursa: www.aripiromanesti.ro
Link: http://bit.ly/k6rS10
Data: 07.06.2011