Aripi Romanesti

18 martie 1906 – zi memorabila in aeronautica mondiala

"Eu nu lucrez pentru gloria
mea personala, eu lucrez
pentru gloria omenirii"

Traian Vuia

Poporul roman, prin fii sai, a avut o participare determinanta la nasterea si dezvoltarea aviatiei mondiale, fapt confirmat in mod elocvent de realizarile lui Traian Vuia, Henri Coanda, Aurel Vlaicu, Elie Carafoli si multi altii.

« Ce noroc ar avea omenirea daca ar exista multe natii care sa-i fi adus – fata de numarul de locuitori – atat cat i-a adus natia romana in ultimii 120 ani. Si daca ar fi sa ne gandim numai la domeniul aviatiei, realizarile ne confirma contributia noastra la implinirea celui mai indraznet vis al omului, zborul », scria Henri Coanda.

Pe meleagurile banatene, in satul Surducul Mic, din comuna Bujoru, s-a nascut la 17 august 1872, Traian Vuia, cel ce avea sa devina un geniu al aeronauticii mondiale.

Elev eminent, trecand examenul de bacalaureat la Liceul de stat din Lugoj, Vuia a dovedit o atractie deosebita pentru mecanica aplicata.
Studiile superioare le urmeaza la Budapesta, mai intai un an la Scoala politehnica, sectia mecanica si apoi Facultatea de drept.
Revenind in Banat, se consacra rezolvarii zborului cu motor la bord, concepand aeroplanul – automobil. Acesta urma sa permita decolarea, zborul propriu-zis si aterizarea, numai prin mijloace proprii de bord.

Lipsa materialului documentar, a mijloacelor financiare, a sprijinului autoritatilor locale au constituit grele piedici in activitatea lui Traian Vuia. Cu ajutorul material si moral al unui grup de intelectuali romani (membrii ai Societatii  Romanilor din Lugoj) pleaca in Franta, sosind la Paris la 1 iulie 1902. Desfasurand o activitate sustinuta, prezinta la 16 februarie 1903, Academiei de Stiinte din Paris, memoriul intitulat « PROIECT DE AEROPLAN AUTOMOBIL ». Desi comisia speciala de aeronautica considera lucrarea prezentata ca o himera, Traian Vuia persevereaza, solicita Oficiului National al Proprietatii Industriale din Republica Franceza si i se elibereaza brevet de inventie la 17 august 1903. Brevet de inventie va obtine si la Londra, fiind inregistrat cu nr.11.181 din 18 mai 1904.

In toamna anului 1903, cu ajutorul material al Societatii romanilor din Lugoj, incepe construirea aparatului. Terminat in 1905, avionul « VUIA nr.1 » (originalul restaurat de Raymond Piccard se afla la « Muzeul aerului si spatiului » de la Le Bourget, iar un model la scara 1 : 1, se gaseste in Muzeul Militar Central din Bucuresti), este incercat la sol in luna februarie 1906.
Si daca « a concepe o masina de zburat nu este nimic, a o construi este ceva », atunci Ferber – un precursor al aviatiei – afirma : « totul insa e incercarea ei ».

Dupa incercarile lui la sol, facute in ziua de 5 februarie 1906, pe drumul care duce de la ferma Laporte la Montesson, in prezenta vicontelui si ducelui Decazes, a secretarului general al Aeroclubului francez – Georges Besancon si a domnilor Gaston Besancon, Gustave Hermitte, Hockenjos, A.de Masfrand – ultimul, publica in revista « L’Aerophile » fotografia aparatului si articolul « Aeroplanul pe roti al domnului Vuia » : « Aparatul lui Vuia, prezinta marele avantaj ca suprima diferitele artificii la care s-a recurs pana atunci pentru lansarea aeroplanelor: tractiunea automobila sau barca cu motor, lansarea pe sine sau pe pista inclinata, prin catapulte formidabile ce arunca in spatiul aerian aeroplanul impreuna cu experimentator, etc. Decolarea  se va putea face oriunde, daca exista teren degajat si prin mijloace proprii de bord ale aparatului. Deci, pentru prima oara, datorita lui Vuia, se poate realiza complet si in adevarata marime naturala, combinarea automobilului cu aeroplanul, prin dispozitive mecanice foarte ingenioase, toate de conceptie originala ».

« Totul » a fost realizta la 18 martie 1906 de catre romanul Traian Vuia. Lui ii revine meritul de a fi conceput si construit, un avion cu care, in preajma fermei Laporte, din localitatea Montesson de langa Paris, a parcurs in zbor o distanta de 12m la o inaltime de aproape 1 m. Era pentru prima oara in lume, cand un aparat de zbor complet – avand toate partile componente principale proprii acestei categorii  de aeronave, reusea sa se desprinda de sol cu mijloace proprii aflate la bord. Avionul a rulat la decolare si la aterizare pe roti echipate cu pneuri, ceea ce de asemeni a constituit premiera mondiala. Epocala realizare a fost mentionata in presa si literatura vremii, constituind de-a lungul timpului documente ce atesta prioritatea zburatorului roman.

Publicatia  « L’Auto » din 18 martie 1906 : « La Montesson un aeroplan construit de Traian Vuia si actionat cu un motor cu anhidrida carbonica s-a ridicat de la pamant cu mijloacele sale proprii si a zburat 12m».  « Cu acest aparat pe care mai tarziu l-a perfectionat, Vuia a efectuat la Montesson primele sale zboruri, inainte ca Santos-Dumont sa-si fi incercat aripile deasupra peluzei de la Bagatelle », scria A.Dumas (Paris 1909) in lucrarea sa « Ceux qui ont vole et leurs appareils ».

Si totusi, Traian Vuia nu a fost recunoscut in literatura de specialitate, deoarece la zboruri nu a asistat si comisia oficiala a Aeroclubului francez. Modestia si lipsa de fonduri banesti au facut ca prioritatea sa sa nu fie cunoscuta si acceptata de toata lumea, ignorarea ei aducand un mare prejudiciu tezaurului de realizari ale poporului roman. La implinirea a 50 de ani de la memorabilul zbor a lui Traian Vuia, a prilejuit o serie de manifestari in tara si peste hotare, care au contribuit la regasirea locului bine meritat in tot mai multe publicatii de specialitate. Cu acest prilej in publicatia « Flight » una dintre cele mai vechi si prestigioase reviste de aviatie, apare titlul : « Un modest experimentator ».

Zborul cu motor al lui Vuia : « succesul unui pionier putin cunoscut ». Bernard Orna, autorul articolului, mentioneaza : « …la 18 martie 1906, la Montesson langa Paris, un mic aeroplan a realizat un zbor de aproximativ 40 picioare dupa ce a decolat cu propriile sale mijloace de bord. Primul aparat mai greu decat aerul realizand acest zbor, dovedeste astfel convingerea pilotului Traian Vuia, un tanar roman, ale carui planuri capatasera forma inca din anul 1902. Micul aeroplan al lui Vuia a stabilit modelul pentru aeroplanele viitoare si a dovedit ca un aparat echipat cu roti poate decola direct si numai cu ajutorul motorului sau. Si daca, cu VUIA I se efectuasera zboruri la 24 iunie, 12 si 19 august, Santos – Dumont in timpul verii anului 1906 « facea inca incercari cu aeroplanul sau (14 bis – n.a.) folosind flotorul ».

Cu toate acestea « Vuia este necunoscut, pe cand Santos este celebru. Desi Vuia a zburat in public el n-a facut sa se controleze oficial nici una din tentativele sale si numele sau este astazi pe nedrept uitat ». (René Chambe – Histoire de l’aviation, Paris 1958).

Realizari remarcabile, dupa Vuia I bis si Vuia II, (ultimul zbor la 17 iulie 1907 – 70m) pot fi considerate :

• studii privind aerodinamica elicei portante incoronate prin realizarea practica a rotorului elicopterelor, inventia pe care o breveteaza la Paris si Londra;
• construirea celui de-al doilea elicopter in 1921, demonstrand teoretic si practic ca aripa rotitoare poate asigura simultan sustentatia si propulsia ;
• studiul termodinamic al motorului cu abur, realizand o inventie pretentioasa cunoscuta sub denumirea « Generatorul Vuia » al carui principiu de functionare se aplica in prezent in centrale termoenergetice din tara si strainatate.

Totodata, savantul Vuia, a desfasurat si o activitate politica importanta, facand parte in timpul primului razboi mondial din Comitetul National al Romanilor din Transilvania (Paris – 30 aprilie 1918), iar in timpul celei de a doua conflagratii mondiale a fost presedintele Frontului national roman din Franta al luptatorilor antifascisti.

Ca o recunostinta a poporului roman, a omagiului sau pentru realizarile deosebite ale lui Traian Vuia, in anul 1936 primeste din partea Statuliu roman o renta viagera, intrerupta la declansarea celei de a doua conflagratii mondiale, a fost ales membru al Academiei Romane, titlu acordat post-mortem.

In anul 1972, la centenarul nasterii, la initiativa UNESCO, Traian Vuia a fost comemorat de intrega opinie stiintifica mondiala.

Pentru atestarea zborului lui Traian Vuia, din 18 martie 1906, si a importantei lui, sub auspiciile Aeroclubului Frantei, a fost montata in mai 1979 o placa comemorativa la Montesson ; in anul 2001 o piata din Montesson a primit numele lui Traian Vuia iar primariei din acelasi oras i s-a donat un bust.

Acum, la 100 de ani, cand manifestarile Centenarul Traian Vuia au fost incluse in calendarul UNESCO, la 18 martie 2006, la Montesson au avut loc ample manifestari evocatoare si expozitionale.

« Trebuie sa recunoastem ca el (Traian Vuia) a fost un adevarat slujitor al Marii Cauze. Sa-i pastram un mic colt in istorie, pe care l-a cucerit cu vrednicie si-l merita cu prisosinta ». (L’Aérophile – iunie 1907).

Sursa: Asociatia "Aripi Romanesti"
Autor: Dan Antoniu
Data: 18.03.2006