| 75 ani de la prima jertfa a aviatiei de linie romanesti |
 |
 |
 |
| Scris de Claudiu Diaconu | |||
| marţi, 01 februarie 2011 07:49 | |||
|
Titlu: 75 ani de la prima jertfa a aviatiei de linie romanesti 75 ani de la prima jertfa a aviatiei de linie romanesti Pierduta in imensitatea timpului, acum exact 75 de ani,intr-un inceput de februarie cetos, se gaseste data primei jertfe a navigatiei aeriene romane1. La saisprezece ani de la Decretul nr. 2705 din 26 iunie 1920, prin care nou infiintata Directiune a Aviatiei isi incepea activitatea, aviatia de transport de pasageri din Romania isi afla primele victime: primul echipaj si primul avion caruia fatalitatea ii curma zborul .
Decolata de la Arad, cursa regulata a S.A.R.T.A. (Societatea Anonima Romana de Transporturi Aeriene), cu un avion de tipul Potez-56-0F inmatriculat F-AOCD si cu un echipaj compus din pilotul comandant Petre Ivanovici, Ioan Nicolae – pilot secund si Gheorghe Serghie – radiotelegrafist, se zdrobeste de muntii Cernei in zona Cornereva. Era 1 februarie, anul 1936, ora 13.07’.
Elegantul bimotor Potez-56-0, asemanat cu o limuzina aeriana, era unul din cele cinci avioane de acest tip cu care S.A.R.T.A. si-a inceput activitatea de transport de pasageri in Romania. Cu un capital detinut in majoritate de investitori romani si in proportie de 30% de Henri Potez, proiectantul si constructorul avioanelor Potez, S.A.R.T.A. incepuse sa opereze pe piata transporturilor aeriene din Romania cu numai doua luni in urma, la 14 decembrie 1935, utilizand avioane inmatriculate in Franta. Supusa unor controverse ce vizau avioanele folosite, considerate ca fiind nereusite constructiv, submotorizate, ce se dovedisera un insucces operand pe cursele aeriene din Franta, S.A.R.T.A. opera atunci doar curse aeriene interne.
O astfel de cursa interna era si cursa regulata ce aterizase la Arad in data de 1 februarie 1936. Desi cerul deasupra Aradului era senin, rapoartele meteo prevedeau pe traseul de intoarcere la Baneasa, un plafon de 200-300 metri, timp acoperit, vant mediu iar in zona Muntilor Cernei “ceata groasa, furtuna cu zapada pe munte”2. S-a incercat initial intorcerea decolandu-se la ora 9.00, in dimineata zilei, si s-a zburat pe traseul ARAD-TIMISOARA-ORSOVA, sub plafon. Ceata groasa i-a impiedicat insa sa inainteze, echipajul hotarand intoarcerea la Arad. Textul telegramei trimise la postul de la Baneasa mentiona: “Inapoiat dela Orsova. Cauza ploae si valuri de ceata peste 3000m”.
Dupa refacerea plinului de benzina si in urma autorizatiei date de S.A.R.T.A. (pilot DODANI la Severin si IVANOVICI la Arad), echipajul incearca din nou, de data aceasta alegand un traseu direct catre Baneasa. Textul telegramei trimise la plecare permite sa se deduca intentia echipajului de a zbura peste plafonul norilor. Decolarea are loc la ora 12.30 in conditii normale, iar la ora 12.35 echipajul ia contact radio cu postul din Belgrad cerand “cap invers la compas” . La ora 12.40 avionul comunica postulului din Drobeta Turnu-Severin mesajul: “Sbor deasupra norilor – Poti sa-mi dai capul spre Severin?”3 . Condica Radiotelegrafistului de Bord a avionului, recuperata de la locul accidentului, consemneaza si raspunsul la intrebarea Aeroportului din Arad daca “au ceva?”: “Nimic. Sbor deasupra nourilor.”
In acelasi timp, in zona se afla si un avion al companiei “Air France”, pilotat de MAX MANOLESCU, bunul prieten al lui IVANOVICI si coleg totodata in cunoscuta formatie de acrobatie “Dracii Rosii”. Aflat in zbor de la Belgrad la Bucuresti, MANOLESCU decolase la ora 12.05 si se afla la ora 12.45 deasupra Orsovei, zburand “in plin nour la 2000-2100 metri”4 . Pentru a evita o ciocnire, MAX MANOLESCU cere avionului S.A.R.T.A. sa comunice altitudinea la care zbura, raspunsul primit fiind : “zbor deasupra nourilor”5 , fapt ce l-a facut pe acesta sa deduca ca altitudinea la care zbura avionul S.A.R.T.A. era de cel putin 2500 m.
La ora 13.00 avionul comunica la Severin :”Dati pozitia. Avionul spart.”5 , urmat la 7 minute de un alt mesaj catre Severin: “Dati pozitia.”5 . In Condica Radiotelegrafistului de Bord se mentioneaza raspunsul primit (“170°”) apoi radiotelegrafistul SERGHIE nu a mai apucat sa scrie nimic. Avionul se sfarama de culmea ce leaga Varful Zglivar de Varful Vlascu Mic din Muntii Cernei, raportul Comisiei de ancheta consemnand sec: “consecintele accidentului: echipaj – pilot IVANOVICI, pilot ajutor NICOLAE, si radio-telegrafist SERGHIE, mort”.
Au urmat apoi zile de cautare, zona probabila a accidentului fiind intinsa, si foarte greu accesibila. In primavara, dupa dezghet, o companie de militari a recuperat ramasitele avionului. Ani de zile dupa accident, femeile din Cornereva, isi impodobeau portul cu bucati de stofa rosie sau verde recuperate din capitonajul si perdelutele avionului.Cu timpul insa, totul s-a pierdut in uitare. O singura zvacnire doar, cand in anul 2010 un grup restrans, a urcat pe munte o cruce care sa aminteasca in timp de cele intamplate. Cu totul surprinzator, locul impactului este marcat cu o gramada mare de pietre, fara nici o legatura cu accidentul, fiind un marcaj al ciobanilor ce cutreiera culmile. NOTE: 1. Conform revistei Romania Aeriana , nr.2-3 (feb-mart).1945 2. Nota Meteor a Sefului de Post Cornereva 3. Foaia nr.00806 din Condica Radiotelegrafistului de Bord 4. Declaratia data de Max Manolescu in fata Comisiei de ancheta 5. Condica Radiotelegrafistului de Bord a avionului F-AOCD Foto: Colectia Dan Antoniu
Cititi si: Aviator Petre Ivanovici - fisa biografica
|
|||
| actualizat marţi, 01 februarie 2011 09:37 |
Alarma s-a dat la ora 15.00 ramasitele avionului fiind localizate abia dupa doua zile, pe data de 3 februarie, cand s-a reusit si recuperarea celor trei victime. Pilotul PETRE IVANOVICI si radiotelegrafistul GHEORGHE SERGHIE au fost inmormantati in Cimitirul Ghencea, secundul IOAN NICOLAE fiind inmormantat la Brazi, locul sau de origine (in articolul alaturat din Romania Aeriana apare gresit ca fiind Buzau). 
