Aripi Romanesti

Sinonim cu sintagma “un lucru bine facut”. Cam asa ar percepe un pasionat de aviatie (si nu doar el) acest superb loc numit "Musée de l'Air et de l'Espace" . Patronat de stat si plasat sub tutela Ministerului Apararii, anul trecut a avut 275000 de vizitatori din care 40% au fost pentru prima data. Anul acesta consiliul de administratie a decis ca in perioada 21 ianuarie 28 februarie intarea sa fie gratuita. Fara sa fie acesta motivul, in ianuarie am avut ocazia unui concediu la Paris, cu acest prilej neratand si vizita in locul sus-amintit.

Sincer vorbind, ma cam gandeam in drumul spre muzeu la zicala cu “pomul laudat”, dar ceea ce am gasit acolo a fost mult peste asteptari. La intrare, prima surpriza placuta, o droaie de copii de toate varstele, veniti cu dascalii sa invete, sa descopere, sa tina minte istoria lor, de care, credeti-ma, sunt foarte mandri si pe buna dreptate.

Desi cu probleme mai demult (ca multi altii de altfel), felul in care isi respecta trecutul azi ofera mari sperante de viitor acelor care vor veni. Satul de vorbele goale de la noi, ajuns pe platforma de la intrare am vazut acele lucruri care, de fapt, pleaca din determinarea unei constiinte curate, iar implinirile sunt pe masura efortului.

Nu au uitat nici participarea in Al doilea Razboi Mondial a voluntarilor francezi pe frontul rusesc, in celebra escadrila Normandie-Niemen, reprezantand-o prinntr-un grup statuar la intrarea in muzeu, precum si un avion Yak-3, expus in sala dedicata acestui conflict. Idee care ar putea fi preluata, daca ne gandim de prezenta pilotilor germani in aviatia romanesca, remarcabila fiind perioada in care Scoala de piloti de Vanatoare a fost condusa remarcabil de maiorul Gerlitz.

Bunul simt si respectul fata de orice vizitator, idiferent de unde vine, te fac sa te simti ca le aparti de fapt, si faptul ca vorbesti o alta limba nu este considerat un obstacol, dimpotriva, mai degraba o completare la multitudinea de persoane care interactioneaza acolo zilnic.

Remarcabil dotat, cu hale mari dedicate fiecarei epoci, incepand cu primele incercari de a zbura, trecand prin primul conflict, al doilea, al aviatiei reactive precum si era spatiala, este exemplul perfect de etalare a istoriei unei ramuri tehnice fara depasi pragul bunului simt sau al exagerarii.

Exponate originale sau reproduse, reconstituri de ateliere (cel al fratilor VOISIN este de-a dreptul memorabil, dotat cu unelte originale din acele timpuri), aparate suspendate de tavan sau pe suporti iti incanta ochiul, transpunandu-te in alta lume, cea a unei realitati care, mi-e greu sa cred ca o vom trai vreodata la acest nivel si la noi.

Intensitatea trairilor se accentueaza odata ajuns la exponatul VUIA I, care, desi specificat ca fiind roman, faptul ca zburat in Franta il face parte complementara a istoriei acesteia.

Nimic mai adevarat ca recunoasterea meritelor romanesti este mai pregnanta in strainatate decat pe propriile meleaguri, insa acest lucru trebuie sa ne motiveze intr-o mai mare masura pe parcursul intentiilor noastre vizavi de regandirea conceptului (destul de empiric acum) de recunoastere si expunere a trecutului national in materie de aviatie.

Trecand peste orice bariere culturale sau intelectuale, felul in care Muzeul este structurat, condus, dar si modalitatea de “exprimare” istorica, reprezinta un succes deplin si un plus de valente binemeritate.

Cu toate acestea, nu pot sa nu remarc lipsa din inventar a unor aparate cunoscute, ca Mirage-2000, Alpha Jet sau Jaguar. Sper ca pe viitor si aceste aparate sa fie expuse, prin acest mod crescandu-se valoarea lor post-exploatare.

In exterior, schimburile cu alte tari au dat roade, desi se poate mai mult, avand exponate interesante care au apartinut Rusiei, Suediei, Germaniei, SUA sau Cehiei.

Pe langa bucuriile aduse pasionatilor care ii trec pragul, rolul pedagogic este de necontestat, multitudinea de copii si tineri vazuta in acea zi acolo ma face sa cred ca nu a fost un caz singular Muzeul luandu-si in serios rolul de indrumator alaturi de cel de prezervare si expunere tehnica.

In sala dedicata spatiului abunda exemplarele sovietice, relatiile bune dintre cele doua tari fiind mai mult decat evidente, spre castigul tuturor vizitatorilor.

Am convingerea ca Muzeul este intr-o continua dezvoltare si la viitoarea vizita vor avea o galerie mult mai bogata decat cea de acum. Ma bucura faptul ca sunt locuri unde acest gen de activitati reprezinta legatura directa dintre trecut si viitor, dintre exclusiv si masele largi, dintre sanse unice si decizii de dimineata; este exact ceea ce ar trebui sa invatam si noi.

Iar daca noi nu putem se ne trezim la realitate, indraznesc sa le recomand celor de la Le Bourget sa ceara pentru expunere avioane care au zburat sub culorile Romaniei si am convingerea ca vor fi mult mai bine intretinute decat cele de la noi. Altfel spus, imi asum aceste cuvinte cu speranta ca si critica sa fie una constructiva.

Cluj-Napoca, 14.02.2009

Marian COSTE, marigonu_roaf  @  yahoo.com

Pentru mai multe imagini cu muzeul de la Le Bourget, va rugam sa vizitati galeria noastra de imagini (click aici).

Toate drepturile pentru text si imagini sunt rezervate (c)2009: Asociaţia "Aripi Româneşti"