Aripi Romanesti

AeroTAXI – revitalizarea industriei aeronautice romanesti

Macheta CAD a avionului AeroTAXI

In anul 2005, la un birou distanta de mine in cladirea Sufleriei Subsonice din cadrul INCAS-lui (Institutul National de Cercetari Aerospatiale “Elie Carafoli”), lua nastere un nou program, menit sa readuca cercetarea, dezvoltarea si industria aeronautica din Romania acolo unde le este locul, denumit simplu: AeroTAXI. Din pacate pentru acest pas a trebuit sa asteptam 15 ani, perioada in care in Romania s-a distrus in mod sistematic si metodic cat s-a putut de mult in domeniul aeronautic... Cu atat mai mare este meritul acestui proiect, luand in considerare piedicile puse de diverse interese sau franarea procesului in sine datorita decaderii suferite de aceasta industrie intr-un deceniu si jumatate de la revolutie. Este vorba despre un proiect cu o lista de personal impresionanta, ce de-a lungul etapelor a implicat parteneri din aproape toate segmentele aeronautice (institute de cercetare, institute de proiectare, institute de testari structuri aviatice, unitati de invatamant superior, unitati de productie aeronautica), ce avea drept scop proiectarea, dezvoltarea, certificarea si fabricarea unei noi aeronave de transport regional de pasageri. Nu este vorba de o aeronava de linie, ci de ceva mai modest si anume un avion categoria CS23 normal, cu 9 pasageri + 2 piloti; chiar daca nu pare ceva spectaculos, la nivelul aeronauticii romanesti post decembriste, acest proiect este totusi unul extrem de important mai ales prin faptul ca s-a reusit implicarea si coordonarea mai multor unitati independente in realizarea unui proiect de anvergura, realizat dupa normele internationale (CS/JAR/FAR), demonstrand in acest fel ca in Romania inca exista capabilitatea de a realiza astfel de proiecte respectand normele internationale in vigoare si utilizand metodologii actuale, semn ca si in aceste conditii dificile din industria aeronautica romana se poate tine pasul macar intr-o anumita masura cu ceea ce se intampla la alte case mai mari, cel putin la nivel de proiectare si gestionare al unui program de avion.

Macheta de suflerie, montata pe balanta in Sufleria Subsonica

Programul nu a fost lipsit de probleme, insa ele au fost mereu depasite prin implicarea prompta a partenerilor, in momentul de fata ajungandu-se in faza de probe statice. Specimenul de proba statica a fost calculat la INCAS, in prima faza sub directa supraveghere a dlui dr. ing. mat. Catalin Nae, INAV SA s-a ocupat de proiectarea CAD sub coordonarea dlui ing. Dorin Barsan, constructia specimenlui este realizata la Avioane Craiova sub coordonarea domnilor ingineri Ioan Birdu si Ion Sava, calculul de vibratii a fost facut in cadrul UPB (Universitatea Politehnica Bucuresti) - catedra de Mecanica de catre dl. conf. dr. ing. Andrei Craifaleanu, iar probele statice urmeaza sa fie facute la STRAERO (Institutul pentru Calculul si Experimentarea Structurilor Aero-Astronautice) sub coordonarea dlui Sorin Oprisan. In a doua jumatate a anului 2009, specimenul de probe statice urmeaza sa fie supus testarilor, testari necesare atat pentru validarea calculelor facute in faza de inceput a proiectului si reiterate ulterior, cat si pentru procesul de certificare a aparatului.

AeroTAXI este unica aeronava proiectata in Romania integral printr-o abordare digitala, in vederea fabricarii intr-un mediu integrat, prima incercare cu succes fiind facuta in tunelul aerodinamic subsonic de la INCAS folosind o macheta AeroTAXI complet fabricata in mediu CAD-CAM.

Faza de inceput a montarii aripii in gabarit

Aripa aproape finalizata, montata in gabarit

Acest proiect este creatia domnului dr. ing. Catalin Nae, care a avut viziunea realizarii la costuri scazute a unei aeronave de transport regional de mici dimensiuni, care sa poata opera de pe piste semi-amenajate (aerodroame de iarba), in acest fel reducandu-se dramatic si costurile de operare. Aeronava este realizata prin concepte si metode moderne si urmeaza sa umple in urmatorii 20 – 25 de ani golul din infrastructura rutiera existenta in Romania (poate ca suntem optimisti cu acesta estimare, insa omul cat traieste spera).

Gondola motor, stare initiala

Sectiunea de fuselaj central, asamblare in gabarit

Domnul Catalin Nae este absolvent al facultatilor de Inginerie Aerospatiala (1988) si Matematica (1995) obtinand doctoratul in aerodinamica in 1997. In anul 1990 se angajeaza ca cercetator stiintific la fostul INCREST (actualul INCAS) in urma unui concurs de admitere extrem de dur, ca sa il citez: “mai ca nu ne-au pus sa dam si proba de rezistenta fizica si sa alergam in jurul institutului”. Colectivele care au lucrat sub indrumarea domnului Nae nu sunt nici ele mai prejos, o buna parte din oamenii angrenati in acest proiect, fie ca lucrau la INCAS, INAV, STRAERO sau ACV, aveau in spate o experienta bogata provenita din proiecte precum IAR93, IAR95, IAR99, IAR705 etc.. Alaturi de acesti oameni cu experienta, au lucrat cot la cot o serie de “proaspat” absolventi de Aeronave, in acest mod reusind sa se asigure si o continuitate a transmiterii experientei de la o generatie la alta (aceasta fiind o problema majora nu numai in Romania ci si in tari cu o bogata traditie in aviatie, precum Anglia), insusi conceptul CAD de baza al avionului fiind realizarea unui tanar inginer doctorand, Victor Pricop.

Model CAD al specimenului de proba statica pe bancul de incercari si cu lantul cinematic instalat

Sperantele legate de acest proiect sunt mari, mai ales atunci cand se iau in considerare costurile scazute de achizitie, intretinere si operare dar si necesitatea de adaptare a serviciului de taxi aerian, aparut de curand in Romania, la nevoile si bugetul persoanelor interesate, facandu-l accesibil majoritatii populatiei si transformandu-l dintr-un serviciu de lux intr-un serviciu obisnuit, destinat oricui.

Faptul ca aeronava poate opera direct de pe piste semi-amenajate constituie un foarte mare avantaj deoarece, operarea nefiind conditionata de existenta unei infrastructuri aeroportuare, aria de acoperire creste simtitor, iar pe de alta parte sunt reduse drastic costurile legate de operarea la sol a aparatului. Astfel, un bilet de avion intre Bucuresti si Baia Mare ar putea costa cat un bilet de tren, insa drumul ar dura aproximativ doua ore.

Caracteristici generale:

26 Iunie 2009
Ing. Mihai Floriean